The other side….

Imagine

Pe zi ce trece te maturizezi si incepi sa traiesti altfel niste sentimente si niste emotii de parca valul te izbeste fix in fata. Nu mai esti adoloescent si numai ai scuze, incerci sa bati in retragere, da, stiu, acum ai ajuns la vorbele alor tai si ti-ai mai dori sa fii din nou copil sau cel putin un copil mai mare.

Te uiti in jurul tau si razi. Stii sunt unii care au ramas nechimbati. Trateaza totul cu aceeasi indiferenta puerila. Iti place , ii iubesti si dintr-o data totusi se face o prapastie intre voi. Ei sunt prietenii mereu tampiti de la care astepti ceva, astepti mereu o schimbare dar care mereu intarzie sa apara. Mai sunt cei cu alea multe fețe, ei cei care incearca sa para ce nu sunt si normal ca si ei iti sunt dragi in momentele de sinceritate si totodata ii urasti pana la cer atunci cand ii privesti obiectiv. Nu , nici ei nu sunt genul tau daca putem spune asa.

Eu personal am zilele, perioadele mele de criza. E trist sincer ca nu-ti poti cumpara si prietenii. De ce nu ar fi asta o solutie caci pana la urma 99% din  mapamondul asta sunt niste prefacuti, prefacatoria e arta suprema in opinia mea. Unii sunt maestri , altii inca isi dau cu stangul in dreptul vorba aia. Ar fi mai sincer daca ai fi taxat dupa unele intalniri, poate atunci aia ar siceritate pe bune.  Asa, sa revenim la „crizele” mele de personalitate…te intreb , tu ai simtit vreodata ca nu iti gasesti locul niciunde? Ca nu te mai identifici cu nimic special. Ca ti-ai definit bine un scop si esti sigura pe tine ca o sa si reusesti sa-l atingi , dar de la care sa te dai la o parte brusc si sa o iei de la capat cu altceva, si ti-e frica , vrei , acum esti dispusa sa o faci si …. numai contenesti esti aproape de a lua decizia vietii tale, ai vrut si tu sa te simti libera, fara nici o grija , jena ,frica , libera in adevaratul sens al cuvantului. Da , nu sti femeia din FHM si poate nici nu o sa fii, dar spune-mi, spune-mi ca si tu ai avut momentul ala  cand te-ai simtit ca una. Asta o vad ca facand parte tot din experientele mele in drumul meu lin, dar totusi accelerat catre maturizare. Mii de emotii ma cuprind si ma induc in alta stare, pot spune ca in ultimul timp tind sa

fiu femeia boema, visatoare si o sa va spun de ce intr-un alt post. Sunt foarte curioasa cum voi evolua , tu cum ai evoluat sau crezi ca vei evolua permanent? Ma voi schimba oare mai curand de cat cred?

Kisses !

Lasă un comentariu