Povesti de blog

Hmmm…deci toata lumea ar scrie povesti intime, sau hai poate nu chiar asa de intime  , dar ma rog … sa scrie ceva personal pe blog fara a fi otiv de barfa a doua zi. Da , dar lumea deja se imagineaza a la „Gossip Girl” , ziua, ora , minutul si barfa. Stii a avea blog in viziunea mea nu inseamna a umple pagini asa … prima oara eu am zis ca o sa fie funny si ca nu o sa dezvalui nimic din ceea ce ma priveste personal pe mine, apoi am zis ca de ce sa ma mai chinui ? si asa am inceput sa ma destainui , am continuat cu subiectele mele si totusi nimic nu m-a criticat (cel putin pana acum); scriu asta pentru ca azi am vizitat 2 bloguri noi … si pe ambele am intalnit scuze adresate gen” nu vroiam sa fie asa personal, stii a fost doar pentru a da un exemplu”. Ok … te numesti blogger atunci cand vrei tu si te cataloghezi tot cum vrei tu … nu inteleg de ce ar trebui  sa scrii ce isi doresc ceilalti? Stiu stiu… toti vor trafic, asa eram si eu…pana cand cineva mi-a deschis ochii  si mi-a zis ca daca asta ma face pe mine sa ma simt mai bine, sa ma destind, Ok atunci sa o fac…e gratis, e al tau, e cum vrei sa fie si la urma urmei pe cine crezi ca o sa intereseze ? Nu esti nimeni , esti u caramida mica mica acolo undeva in temelia universului tau , caonturat asa cum ai vrut tu sa fie.

Crezi ca nu m-am gandit cum as vrea eu sa fie? Eu mi-am imaginat ca da  , o data ce vreau sa ma duc la jurnalism asta e frate, o sa incep sa ma descopar prin a avea blog… si nu a fost asa , am fost dezamagita. Ca sa fac trafic am scris si lucruri stupide , dar am si am si niste articole de care chiar sunt mandra si pe care eu una le consider reusite.

Apoi a urmat stilul… stilul, … vroiam sa fie agresiv…. sau cel putin asa influentat de Bad Pitzi pana cand am zis…”helooo, eu nu sunt chiar asa!” si gata am renuntat si la aia…si am inceput sa fiu asa cum ma simt eu in momentul respectiv… si gata am abandonat.

Apoi a urmat dilema :  „Sa mai scriu ca sa ma citeasca doar vecina si colega? sau sa o las balta ca si asa nu am subiecte? ” si am realizat : „Bai…ia stai ma , daca te citeste vecina e bine. Si am continuat.

Apoi ma intristam ca nu dau dovada de Iq ridicat uneori, vroiam sa par rupta din soare si cu totul pus la punct astfel ca sa nu-mi scape nimic fara a vrea, si ma enervam cand ma uitam la altii care aveau blog asemanator, ma rog cu subiecte la fel de abordabile sau mai rau si era mai comentat ca mine…si?

Asa a fost … acum ma gandesc ca mai am putin si fac un an de cand ma chinui eu aici…si in timp o sa fiu rasplatita asa cum se cuvine , in timp o sa auda si altii din oras de blog si cu timpul o sa il citeasca nu doar pentru ca a scris „vecina” ci pentru ca o sa-i /-ti placa.

Deci … de ce sa renunti sa abordezi problema asa cum vrei tu fara sa te deranjeze nimeni cu adevarat ? Esti fraier domnule „Blogger” scuza-ma ca ti-o spun, dar asa e … si totul incepuse bine, pentru ca acaparasesi atentia cu o poveste pe intelesul cui te adresai.

Hai, va iubesc si va respect!:**

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s